Ora 23, puţină plictiseală, vizionare de poze pe facebook şi câteva cuvinte pe blog :) Cuvinte triste ce-mi vin în cap cum ar fi dorul de vecina care a murit anul trecut în vară, căruia îi duc lipsa, dorul de copilărie, căci mi-e atât de dor de perioada aia frumoasă, în care nu aveam nicio grijă, eram liberă ca floarea soarelui pe câmp! Mă gândesc cu teamă la ce va urma în viaţa mea, atunci când va trebui să fiu mai realistă, şi mai responsabilă. Aş vrea să am mereu 17 ani, pentru că e atât de frumos acum! Familia mă iubeşte şi mă îngrijeşte, prietenii sunt alături de mine în orice clipă grea, iar Tu M-ajuţi mereu şi-Ţi Mulţumesc! :)
Week-endul trece atât de repede, încât nu prea apuc să fac tare multe lucruri :)) Azi am terminat de citit vestita carte de George Călinescu, Enigma Otiliei, o operă care nu mi-a tare plăcut, dar am reuşit să-i termin cu glorie cele 470 de pagini :))
Moş Ene a venit pe la gene şi Maria merge va merge la somn ... sper să visez un cer albastru, un soare strălucitor, şi nişte maci roşii înfloriţi (chiar asta vreau să visez)!
Sweet dreams! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu